Dacă nu sunteți familiarizat cu cadrul CASEL, vă recomandăm să citiți mai întâi acest articol, deoarece vă va îmbunătăți considerabil înțelegerea abilităților soft.
Verificați-l aici .
Introducere în managementul conflictelor
Managementul conflictelor se referă la capacitatea de a gestiona dezacordurile și disputele într-o manieră constructivă și pașnică. Conflictele din diverse sfere ale vieții, inclusiv dinamica familiei și la locul de muncă, relațiile cu colegii, interacțiunile sociale, întâlnirile cu serviciile clienților și angajamentele online, necesită abilități de gestionare a conflictelor pentru o rezolvare eficientă de către persoane de toate vârstele. Acest fapt subliniază semnificația și aplicabilitatea dezvoltării acestei abilități care poate fi aplicată într-o gamă largă de situații sociale.
Domeniul de bază de competență:
Abilitatea soft de gestionare a conflictelor se regăsește în următoarele domenii de bază de competență și, mai precis, sub un comportament de bază al fiecărei domenii:
Autogestionare: Gestionați și exprimați emoțiile, gândurile, impulsurile și stresul în moduri constructive.
Luare responsabilă a deciziilor: Luați în considerare standardele etice, normele sociale și comunitare și preocupările legate de siguranță în luarea deciziilor.
Managementul relațiilor: abordați conflictul interpersonal.
Comportamente de bază care necesită abilități de management al conflictelor:
Abilitatea soft se manifestă diferit în fiecare grupă de vârstă:
6-8 ani:
Autogestionare:
Auto-liniștirea : elevii găsesc modalități de a se calma atunci când se simt supărați.
Exemplu: Un copil care este supărat pentru că un prieten și-a luat jucăria învață să respire adânc pentru a se calma înainte de a-și exprima sentimentele.
Luarea responsabilă a deciziilor:
Următoarele reguli : Copiii identifică, înțeleg importanța și respectă normele comune în autobuz, clasă și școală.
Exemplu: Un copil respectă regula de la clasă de a se pe rând în timpul jocului, demonstrând respect pentru reguli și considerație față de ceilalți.
Managementul relațiilor:
Identificarea conflictelor: La această vârstă, copiii încep să recunoască și să eticheteze conflictele atunci când apar. Ei își pot exprima sentimentele verbal sau fizic atunci când se confruntă cu dezacord.
Exemplu: Doi copii care se ceartă pentru un joc recunosc că sunt în conflict și își exprimă sentimentele vorbind despre motivul pentru care sunt supărați.
9-11 ani:
Autogestionare:
Exprimarea : exprimă sentimentele și gândurile în moduri utile, cum ar fi utilizarea afirmațiilor „mă simt”.
Exemplu: Un copil îi spune calm prietenului său: „Mă simt supărat când nu îmi asculți ideile în timpul proiectelor de grup”, promovând comunicarea deschisă și rezolvarea conflictelor.
Luarea responsabilă a deciziilor:
Internalizarea echității și justiției: Copiii din această grupă de vârstă dezvoltă o înțelegere mai bună a echității și justiției. Ei pot cântări consecințele diferitelor acțiuni și pot lua decizii bazate pe principii de corectitudine și empatie.
Exemplu: Un copil decide să nu se alăture tachinerii unui coleg de clasă, recunoscând că este nedrept și vătămător și alegând în schimb să acționeze cu bunătate.
Managementul relațiilor:
Empatie și luare de perspectivă: Copiii din această grupă de vârstă devin mai capabili să înțeleagă perspectivele altora și să empatizeze cu sentimentele altora în timpul conflictelor.
Exemplu: un copil ia în considerare cum s-ar putea simți prietenul său după ce a fost lăsat în afara unui joc, ceea ce îl face să-și includă prietenul și să rezolve conflictul în mod pașnic.
12-14 ani:
Autogestionare:
Demonstrează o mai mare conștientizare emoțională și autocontrol: Ei pot folosi tehnici precum mindfulness sau jurnal pentru a-și procesa emoțiile și a răspunde calm la conflicte.
Exemplu: Un adolescent practică exerciții de respirație profundă pentru a rămâne calm și concentrat în timpul unei ceartări aprinse cu un frate, demonstrând autoreglarea emoțională.
Luarea responsabilă a deciziilor:
Luare a deciziilor deliberată și atentă: cursanții pot lua în considerare mai multe perspective, pot evalua consecințele potențiale ale diferitelor acțiuni și pot alege răspunsuri care se aliniază cu valorile și principiile lor.
Exemplu: un adolescent decide să vorbească împotriva tratamentului inechitabil al unui coleg de clasă, cântărind consecințele potențiale și apărând ceea ce crede că este corect.
Managementul relațiilor:
Gestionarea conflictelor în setările de grup: adolescenții învață să navigheze în conflictele în cadrul dinamicii grupului, cum ar fi proiectele de grup sau sporturile de echipă, prin coordonarea cu colegii și rezolvarea dezacordurilor în colaborare.
Exemplu: Un grup de elevi colaborează pentru a rezolva conflictele și a distribui sarcinile în mod echitabil în timpul unui proiect de grup, demonstrând lucrul în echipă și abilități eficiente de rezolvare a conflictelor.
15-17 ani:
Autogestionare:
Independență în rezolvarea conflictelor: Adolescenții mai în vârstă demonstrează abilități avansate de autogestionare în timpul conflictelor, dând dovadă de rezistență și adaptabilitate în gestionarea emoțiilor și comportamentelor lor, bazându-se mai puțin pe intervenția adulților și mai mult pe propriile abilități de rezolvare a problemelor.
Exemplu: Un adolescent își face un moment pentru a se calma și reflecta înainte de a răspunde la criticile unui prieten, demonstrând maturitate și autoreglare emoțională.
Luarea responsabilă a deciziilor:
Raționament moral : Adolescenții din această grupă de vârstă se angajează în raționament moral complex și în luarea deciziilor în timpul conflictelor. Ei pot lua în considerare principiile etice, normele sociale și consecințele pe termen lung atunci când iau decizii cu privire la modul de răspuns la conflicte.
Exemplu: Un adolescent decide să intervină într-o situație de agresiune, cântărind implicațiile etice și alegând să protejeze victima în ciuda potențialelor consecințe sociale.
Managementul relațiilor:
Transformarea conflictelor: Adolescenții își dezvoltă capacitatea de a transforma conflictele în oportunități de creștere și învățare, recunoscând potențialul de rezultate pozitive din rezolvarea dezacordurilor în mod constructiv.
Exemplu: Un adult tânăr reflectă asupra conflictelor cu frații ca oportunități de a exersa abilitățile de comunicare și de a consolida legăturile familiale, considerând conflictele ca provocări naturale și gestionabile.
Promovarea abilităților soft:
Pentru părinți și îngrijitori:
Descoperiți curriculumul ideal pentru copiii dvs. pe platforma noastră , adaptat pentru a răspunde nevoilor și preferințelor dvs. unice de învățare.
Mediere terță parte : atunci când copiii se ceartă, părinții/ingrijitorii pot ajunge la mijloc și le pot arăta cum să fie politicoși folosind expresii precum „Îmi pare rău” și alte cuvinte politicoase. De asemenea, îi învață să folosească cuvinte care fac conflictele mai puțin grave.
Modelare de rol : fiți atenți la modul în care gestionați conflictele atunci când nu sunteți de acord cu copilul dumneavoastră. Încercați să vă gestionați emoțiile, să ascultați ce spune copilul și să găsiți un teren comun.
Termometrul emoțional: Introduceți termometrul emoțional și aveți-l undeva în casă. Când există un conflict, copiii pot verifica termometrul pentru a vedea cum se simt. În funcție de numărul lor, ei pot decide dacă trebuie să se calmeze înainte de a face altceva.
Comunicare verbală emoțională : învățarea cursanților să folosească cuvinte care arată emoții (cum ar fi trist, supărat, descurajat, revoltat, nostalgic) poate ajuta. Acest lucru ajută la controlul unei crize de furie, vorbind despre ceea ce își doresc, cum simt și ce gândesc.
Pentru tutori:
Activitate de dezacord : organizați activități care să pună în față elevii care nu sunt de acord cu privire la un subiect precum „ananas pe pizza”. Ar trebui să vorbească pe rând și să se asigure că ascultă cu atenție ideile și sentimentele celuilalt.
Activități de rezolvare a problemelor: Acest exercițiu îi ajută pe cursanți să se gândească și să evalueze planurile de acțiune. Cursanții împărtășesc o problemă și parcurgem pașii: identificarea problemei, opțiunile de brainstorming, alegerea celei mai bune și evaluarea dacă a funcționat. Scopul este de a ajuta cursanții să înțeleagă cum să-și atingă obiectivele în mod eficient.
Joc de rol : Cereți cursanților să propună diverse situații conflictuale și apoi să sugereze modalități de a le rezolva. Puteți cere apoi cursanților să reflecteze la ceea ce sa întâmplat și să încerce să prezinte conflictul din diferite perspective.
Feedback și reflecție:
În sesiunile de feedback, încercați să recunoașteți și să lăudați strategiile eficiente de gestionare a conflictelor și să oferiți critici constructive asupra domeniilor în care cursantul se poate îmbunătăți. Țineți minte să ascultați perspectiva cursanților cu privire la abilitățile și experiențele lor de gestionare a conflictelor.
În urma unui scenariu de joc de rol, a unei discuții de grup sau a unei sarcini de rezolvare a conflictului, ajutați cursanții să reflecteze asupra experiențelor lor și oferiți-le feedback cu privire la abordarea lor de a gestiona conflictul.
După o interacțiune provocatoare sau o situație de conflict, începeți o sesiune de debrief pentru a discuta ce a mers bine, ce ar putea fi îmbunătățit și cum pot aplica lecțiile învățate în situații viitoare.
Includeți check-in-uri regulate sau perioade de reflecție în rutinele zilnice sau săptămânale. Acest lucru va permite cursanților să-și evalueze progresul în abilitățile de gestionare a conflictelor, să identifice zonele de dezvoltare și să primească feedback de la colegi, îngrijitori sau tutori.
Într-o situație de conflict, încurajați cursanții să identifice perspectiva adversarului lor, să vorbească unul cu celălalt folosind afirmații „eu” pentru a-și exprima gândurile și sentimentele și ascultați-le în mod activ încercând să găsească un teren comun.
Resurse suplimentare:
Vizitați Rețeaua de soluționare a conflictelor pentru a verifica cărți, podcasturi și resurse privind soluționarea conflictelor.
Vizitați videoclipurile Instrumente școlare pentru medierea între egali.
Consultați o discuție Ted de la un negociator de ostatici despre cum să rezolvați conflictul cu Savage Theory of Resolution®.
Aflați despre stilurile Thomas-Kilmann de gestionare a conflictelor în acest videoclip .
Citiți „Reprogramarea abordării pentru soluționarea conflictelor în 2023” pe Forbes.
Citiți „Stăpânirea artei iertării: cheia rezolvării conflictelor” pe Forbes.
Concluzie:
Înțelegerea și dezvoltarea abilităților de gestionare a conflictelor este esențială pentru promovarea relațiilor pozitive și obținerea succesului în diferite situații. Părinții și tutorii joacă un rol vital în facilitarea dezvoltării abilităților, oferind îndrumări și modelând strategii eficiente. Încurajarea angajamentului proactiv în diferite medii de învățare permite indivizilor să-și cultive aceste abilități, sporindu-și capacitatea de a rezolva disputele în mod constructiv și de a promova înțelegerea reciprocă.
Referinte:
Cekaite, A., Lefebvre, A., Nyikos, J., Deme, E., Domeij, K. și Macsay, K. (nd). Comunicare, colaborare și managementul conflictelor în interacțiunea socială . Invatarea comunicarii si colaborarii prin expresia corporala si arta. Preluat de la https://www.diva-portal.org/smash/get/diva2:1548844/FULLTEXT01.pdf
Frye, KE, Boss, DL, Anthony, CJ, Du, H. și Xing, W. (2022). Analiza de conținut a cadrului Casel folosind standardele SEL de stat K–12. Revista de psihologie școlară , 1–15. doi:10.1080/2372966x.2022.2030193
Garey, J. (2023). Învățați copiii cum să facă față conflictelor. Preluat de la https://childmind.org/article/teaching-kids-how-to-deal-with-conflict/#model-what-you-want-to-se
Iakab, A., & Iovu, M.-B. (2020). Medierea conflictuală între copiii de școală elementară. În Journal Plus Education (ed. I, Vol. 26, pp. 154–164). eseu, Platforma Editorială Română.