Dacă nu sunteți familiarizat cu cadrul CASEL, vă recomandăm să citiți mai întâi acest articol, deoarece vă va îmbunătăți considerabil înțelegerea abilităților soft.
Verificați-l aici .
Introducere în gândirea incluzivă:
Gândirea incluzivă, crucială din copilărie până la vârsta adultă, este mentalitatea de a lua în considerare și de a aprecia diverse perspective și experiențe. Fie în proiecte de grup școlar, fie în reuniunile consiliului de administrație corporativă, stimulează empatia și coeziunea socială. Într-o lume interconectată, este esențial pentru inovare și rezolvarea provocărilor globale, pregătirea indivizilor pentru un viitor în care diversitatea este cheia succesului.
Domeniul de bază de competență:
Gândirea incluzivă se găsește în următoarele domenii de bază de competență și, mai precis, sub un comportament de bază al fiecărui domeniu:
Conștientizarea de sine : Conștientizarea drepturilor și responsabilităților personale.
Managementul relațiilor : Comunicați și interacționați eficient.
Conștientizarea socială : Conștientizarea și respectul față de grupuri și culturile acestora.
Luare responsabilă a deciziilor : Luați în considerare standardele etice, normele sociale și comunitare și preocupările legate de siguranță în luarea deciziilor.
Comportamente de bază care necesită abilitățile soft ale gândirii incluzive:
Abilitatea soft se manifestă diferit în fiecare grupă de vârstă:
6-8 ani:
Conștientizarea de sine :
Înțelegerea emoțiilor: Copiii din această grupă de vârstă pot descrie cum se simte să se simtă în siguranță și respectați, stimulând empatia și înțelegerea față de emoțiile celorlalți.
Exemplu: Un copil observă când un prieten se simte trist și oferă un gest reconfortant, dând dovadă de empatie și conștientizare emoțională.
Managementul relatiilor :
Interacțiuni amabile: Ei oferă prietenilor comentarii amabile și de sprijin, promovând interacțiuni pozitive și construind relații puternice.
Exemplu: Un copil complimentează desenul unui coleg de clasă, încurajând și înălțându-și semenii, favorizând un mediu de sprijin.
Conștientizare socială :
Dezacord respectuos: Copiii descriu moduri în care oamenii sunt similari și diferiți și învață să fie respectuoși atunci când nu sunt de acord sau când oamenii au idei diferite, încurajând acceptarea și toleranța.
Exemplu: În timpul unei discuții despre activitățile preferate, un copil ascultă cu respect părerea diferită a unui coleg de clasă și răspunde cu înțelegere, promovând incluziunea și deschiderea la minte.
Luarea responsabilă a deciziilor :
Luarea în considerare a consecințelor: Ei înțeleg că deciziile pot avea efecte pozitive și negative asupra lor și asupra celorlalți, încurajând o analiză atentă a consecințelor acțiunilor lor.
Exemplu: Un copil alege să împartă jucării cu prietenii pentru a promova cooperarea, recunoscând impactul pozitiv al deciziei sale asupra încurajării prieteniei și a muncii în echipă.
9-11 ani:
Conștientizarea de sine :
Sprijin empatic: Copiii au capacitatea de a-i ajuta pe ceilalți să se simtă în siguranță și respectați, demonstrând empatie și compasiune față de semenii lor.
Exemplu: Când un coleg de clasă se simte exclus în timpul unui joc, un copil îl invită să se alăture, dând dovadă de empatie și incluziune.
Managementul relatiilor :
Înțelegerea dinamicii grupului: Ei recunosc modul în care grupurile se comportă diferit față de indivizi și înțeleg modul în care aceste dinamice afectează emoțiile, atitudinile și comportamentele unui individ, promovând cooperarea și munca în echipă.
Exemplu: Într-un proiect de grup, un copil încurajează colegii mai liniștiți să-și împărtășească ideile, încurajând colaborarea și valorificând diverse perspective.
Conștientizare socială :
Recunoașterea diversității: Copiii identifică contribuțiile diferitelor grupuri sociale și culturale și recunosc exemple de stereotipuri, discriminare și prejudecăți, promovând incluziunea și aprecierea pentru diversitate.
Exemplu: un copil sărbătorește luna moștenirii culturale împărtășind povești și tradiții din mediul familiei sale, promovând înțelegerea și respectul cultural.
Luarea responsabilă a deciziilor :
Considerarea celorlalți: Ei identifică consecințele pozitive și negative ale deciziilor pentru ei înșiși și pentru alții, încurajând o analiză atentă a impactului alegerilor lor.
Exemplu: Înainte de a lua o decizie, un copil ia în considerare modul în care aceasta îi va afecta prietenii și familia, demonstrând responsabilitate și empatie.
12-14 ani:
Conștientizarea de sine :
Avocarea drepturilor: Adolescenții își cunosc rolul în rezultatele comportamentelor sigure, riscante sau dăunătoare și își susțin drepturile respectând în același timp drepturile celorlalți, promovând asertivitatea și auto-advocacy.
Exemplu: un adolescent se pronunță împotriva comportamentului de agresiune în școala lor, susținând un mediu sigur și incluziv pentru toți elevii.
Managementul relatiilor :
Leadership colaborativ: Ei înțeleg diferite roluri într-un grup, cum ar fi a fi lider sau membru al echipei, și modul în care aceste roluri afectează succesul grupului, promovând colaborarea eficientă și abilitățile de conducere.
Exemplu: Într-un proiect de grup, un adolescent delegă sarcini în funcție de punctele forte ale fiecărui membru, promovând munca în echipă și responsabilitatea comună.
Conștientizare socială :
Aprecierea culturală: Adolescenții descriu modul în care diferite grupuri se pot ajuta și se pot aprecia reciproc și recunosc modul în care normele culturale afectează modul în care oamenii interacționează, promovând competența și înțelegerea culturală.
Exemplu: un adolescent participă la un program de schimb cultural, învățând și apreciind diverse obiceiuri și tradiții.
Luarea responsabilă a deciziilor :
Gândire reflectivă: Ei monitorizează modul în care alegerile lor le afectează obiectivele pe termen scurt și pe termen lung, prin reflectarea asupra alegerilor din trecut și asupra normelor sociale și comunitare, încurajând gândirea critică și luarea deciziilor etice.
Exemplu: Înainte de a lua o decizie, un adolescent ia în considerare consecințele potențiale și consultă mentori de încredere sau membri ai familiei pentru îndrumare.
15-17 ani:
Conștientizarea de sine :
Implicarea civică: Adolescenții mai în vârstă își recunosc rolul de membri responsabili ai comunității, demonstrând responsabilitate și implicare civică.
Exemplu: un tânăr adult voluntar într-o tabără de refugiați, contribuind la schimbarea socială pozitivă.
Managementul relatiilor :
Comunicare adaptivă: Aceștia adaptează stilul de comunicare în funcție de situație, audiență, sarcină și feedback și creează o dinamică pozitivă de grup pentru a atinge obiectivele grupului, promovând comunicarea eficientă și abilitățile de conducere.
Exemplu: Un adult tânăr comunică eficient cu colegii din medii diverse, promovând incluziunea și înțelegerea în discuțiile de grup.
Conștientizare socială :
Advocacy for Social Justice: Adolescenții mai în vârstă înțeleg diferite practici comunitare și culturale și modul în care acestea influențează indivizii, instituțiile și structurile sociale, promovând justiția socială și advocacy.
Exemplu: un tânăr adult participă la un marș de protest pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la discriminare, susținând schimbări de politică.
Luarea responsabilă a deciziilor :
Leadership etic: Ei iau în considerare responsabilitatea personală, normele sociale, preocupările de siguranță și standardele etice în luarea deciziilor, încurajând conducerea etică și responsabilitatea.
Exemplu: Înainte de a lua o decizie, un tânăr adult evaluează impactul potențial asupra societății și generațiilor viitoare, demonstrând leadership etic și responsabilitate socială.
Promovarea abilităților soft:
Pentru părinți și îngrijitori:
Descoperiți curriculumul ideal pentru copiii dvs. pe platforma noastră , adaptat pentru a răspunde nevoilor și preferințelor dvs. unice de învățare.
Conduceți prin exemplu: părinții ar trebui să demonstreze un comportament incluziv în propriile acțiuni și interacțiuni, tratând oamenii din medii diverse cu respect și empatie.
Încurajați diversitatea: expuneți copiii la diverse culturi, perspective și experiențe prin cărți, filme, călătorii și interacțiuni cu oameni din medii diferite.
Abordați prejudecățile: Discutați stereotipurile și părtinirile cu copiii și învățați-i să conteste prejudecățile și discriminarea ori de câte ori se confruntă cu acestea.
Promovați colaborarea: Încurajați copiii să lucreze cu colegii la proiecte de grup, sporturi de echipă sau activități comunitare, subliniind importanța de a asculta pe ceilalți și valorând contribuțiile tuturor.
Pentru tutori:
Discuție cu perspective diverse : atribuiți lecturi, articole sau videoclipuri dintr-o varietate de medii culturale sau puncte de vedere. Apoi, facilitați o discuție în care elevii își împărtășesc gândurile și perspectivele, încurajându-i să ia în considerare diferite puncte de vedere și să se angajeze într-un dialog respectuos.
Cartografierea identității : Rugați elevii să creeze hărți de identitate în care reflectă asupra propriilor identități, inclusiv aspecte precum cultura, etnia, religia, genul și mediul socio-economic. Apoi, facilitați o discuție în care elevii își compară și contrastează hărțile, stimulând empatia și înțelegerea diverselor experiențe.
Rezolvarea problemelor în grup : Împărțiți elevii în grupuri diverse și prezentați-le o problemă sau un scenariu de rezolvat în colaborare. Încurajați fiecare membru al grupului să contribuie cu ideile și perspectivele sale, subliniind importanța de a asculta și de a valorifica contribuția tuturor.
Atelier de limbaj incluziv : Facilitați un atelier de lucru pe limbajul incluziv, discutând termeni și expresii care pot fi ofensatoare sau excluderii anumitor grupuri. Încurajați elevii să facă brainstorming limbaj alternativ care este mai incluziv și mai respectuos și discutați despre importanța utilizării unui limbaj care recunoaște și respectă identitățile fiecăruia.
Feedback și reflecție:
Când cursanții se confruntă cu scenarii din viața reală care implică diversitate sau incluziune, oferiți feedback despre modul în care răspund cu empatie și respect. Încurajați reflecția întrebând: „Cum ați considerat nevoile și perspectivele celorlalți în acea situație? Există ceva ce puteți face diferit pentru a promova incluziunea în situații similare în viitor?”
În timpul sesiunilor de feedback de la colegi, încurajați cursanții să ofere feedback constructiv colegilor lor despre cum pot fi mai incluzivi în acțiunile și comunicarea lor. Facilitați reflecția întrebând: „Ce sugestii aveți pentru colegul dvs. de clasă pentru a spori incluziunea în interacțiunile lor cu ceilalți? Cum vă puteți sprijini reciproc pentru a deveni mai incluzivi ca grup?”
În timpul activităților de la clasă, al jocurilor sau al proiectelor de colaborare, observați modul în care cursanții interacționează cu colegii din medii diverse. Oferiți feedback cu privire la comportamentul incluziv, cum ar fi arătarea bunăvoinței și respectului față de ceilalți. Încurajați reflecția întrebând: „Cum v-ați asigurat că toată lumea se simte inclusă și apreciată în timpul activității? Ce ați putea face pentru a face experiența mai incluzivă pentru toată lumea?”
În timpul discuțiilor de grup, oferiți feedback cu privire la modul în care cursanții ascultă și recunosc în mod activ diverse perspective. Încurajați reflecția punând întrebări precum: „Cum ați considerat ideile tuturor în timpul discuției? Au existat voci care ar fi putut fi omise?”
Resurse suplimentare:
Urmăriți „ Ce este incluziunea ” pentru a afla elementele de bază ale gândirii incluzive.
Citiți „ Șapte abilități care fac o diferență reală în diversitate și incluziune ” pe Forbes.
Citiți „ 7 moduri de a fi mai incluziv în viața de zi cu zi ” pe Medium, astfel încât să învățați cum să fiți mai incluziv și să acționați ca un model pentru copii.
Urmăriți „ Ești părtinitor? Sunt ” unde Kristen Pressner vorbește despre părtinirea inconștientă în TEDx Talks.
Urmărește Inclusion Makes the World More Vibrant , un scurtmetraj creat pentru a promova incluziunea socială.
Urmărește „ Diversitatea și incluziunea: lecții de prietenie și dragoste ”, unde Maryam Elassar, o elevă de clasa a treia, împărtășește o poveste personală despre cum arătarea bunătății duce la înțelegerea a ceea ce înseamnă diversitatea și incluziunea.
Concluzie:
În concluzie, înțelegerea și cultivarea abilităților soft ale gândirii incluzive este esențială pentru stimularea empatiei, înțelegerii și cooperării la toate grupele de vârstă. Părinții și tutorii joacă roluri esențiale în facilitarea oportunităților de dezvoltare a abilităților, servind drept modele, creând medii incluzive și oferind experiențe de învățare structurate care promovează incluziunea. Angajamentul proactiv în cultivarea acestor abilități în diferite medii de învățare, fie acasă, la școală sau în cadrul comunității, este esențial pentru a-i împuternici indivizii să devină lideri plini de compasiune și agenți ai schimbării pozitive. Îmbrățișând călătoria înțelegerii și dezvoltării gândirii incluzive, punem bazele pentru o lume mai echitabilă și mai armonioasă.
Referinte:
Frye, KE, Boss, DL, Anthony, CJ, Du, H. și Xing, W. (2022). Analiza de conținut a cadrului Casel folosind standardele SEL de stat K–12. Revista de psihologie școlară , 1–15. doi:10.1080/2372966x.2022.2030193
Laura, Nota., Maria, Cristina, Ginevra., Ilaria, Di, Maggio., Salvatore, Soresi. (2017). Punctele forte ale părinților pentru incluziune: puterea optimismului, speranței și curajului . 10:209-224. doi: 10.1108/S1479-363620170000010021
Lindner, K.-T., Hassani, S., Schwab, S., Gerdenitsch, C., Kopp-Sixt, S., & Holzinger, A. (2022). Factorii de promovare ai incluziunii sociale a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale: Perspective ale părinţilor, profesorilor şi elevilor. Frontiere în educaţie , 7 . doi:10.3389/feduc.2022.773230
Nishina, A., Lewis, JA, Bellmore, A. și Witkow, MR (2019). Diversitate etnică și medii școlare incluzive. Psiholog educațional , 54 (4), 306-321.