Dacă nu sunteți familiarizat cu cadrul CASEL, vă recomandăm să citiți mai întâi acest articol, deoarece vă va îmbunătăți considerabil înțelegerea abilităților soft.
Verificați-l aici .
Introducere în managementul presiunii:
Managementul presiunii este abilitatea de a gestiona eficient și de a face față situațiilor de stres și de înaltă presiune. De la gestionarea termenelor academice și a așteptărilor sociale în copilărie până la gestionarea cerințelor la locul de muncă și a provocărilor personale ca adulți, nevoia unui management competent al presiunii este omniprezentă. În lumea ritmică și competitivă de astăzi, cultivarea acestei abilități este esențială pentru stimularea rezilienței, menținerea bunăstării și obținerea succesului la toate grupele de vârstă. Pe măsură ce indivizii se confruntă în viitor cu medii din ce în ce mai complexe și solicitante, capacitatea de a gestiona presiunea va rămâne un atu valoros, permițând adaptabilitatea, productivitatea și împlinirea generală.
Domeniul de bază de competență:
Abilitatea soft se regăsește în următoarele domenii de bază de competență și, mai precis, sub un comportament de bază al fiecărei domenii:
Autogestionare : Gestionați și exprimați emoțiile, gândurile, impulsurile și stresul în moduri constructive.
Conștientizarea de sine : Conștientizarea punctelor forte, provocărilor și obiectivelor personale.
Comportamente de bază care necesită abilitățile soft de management al presiunii:
Managementul presiunii se manifestă diferit în fiecare grupă de vârstă:
6-8 ani:
Autogestionare :
Recunoașterea stresului: Copiii încep să recunoască când se simt stresați sau copleșiți de anumite situații, cum ar fi o sarcină provocatoare sau un conflict cu un egal.
Exemplu : Un copil își exprimă sentimentul de anxietate înainte de o prezentare la clasă și caută mângâiere de la un profesor sau un părinte.
Conștientizarea de sine :
Căutând sprijin: Copiii pot căuta sprijin de la adulți sau colegi de încredere atunci când se simt presați, bazându-se pe ei pentru îndrumare și reasigurare.
Exemplu : un copil își cere ajutorul profesorului atunci când se luptă cu o sarcină dificilă, demonstrând capacitatea de a căuta ajutor atunci când se simte copleșit.
9-11 ani:
Autogestionare :
Dezvoltarea strategiilor de coping: Copiii încep să dezvolte strategii de coping pentru a gestiona stresul, cum ar fi exerciții de respirație profundă, luarea de pauze sau vorbirea despre sentimentele lor.
Exemplu : Un copil practică tehnici de respirație profundă înainte de un test pentru a-și calma nervii și pentru a îmbunătăți concentrarea.
Conștientizarea de sine :
Stabilirea obiectivelor realiste: Copiii învață să își stabilească obiective și așteptări realiste pentru ei înșiși, reducând presiunea prin împărțirea sarcinilor în pași gestionați.
Exemplu : Un copil își stabilește un obiectiv de a finaliza câte o problemă de matematică odată, în loc să încerce să termine întreaga fișă de lucru într-o singură ședință, reducând sentimentele de copleșire.
12-14 ani:
Autogestionare :
Gestionarea sentimentelor : Adolescenții aplică strategii pentru a gestiona stresul și se gândesc la modul în care expunerea sentimentelor lor poate avea rezultate diferite.
Exemplu : un adolescent practică exerciții de mindfulness sau se angajează în hobby-uri precum desenul sau cântatul muzical pentru a reduce stresul, înțelegând că exprimarea emoțiilor în mod constructiv poate duce la rezultate mai sănătoase.
Conștientizarea de sine :
Reziliență în fața provocărilor: Adolescenții demonstrează reziliență revenind din eșecuri, învățând din eșecuri și recunoscându-și punctele forte, reducând impactul presiunii asupra bunăstării lor mentale.
Exemplu : un adolescent învață dintr-o notă dezamăgitoare la un test identificând domenii de îmbunătățire și căutând ajutor de la un tutore, demonstrând reziliență în fața provocărilor academice.
15-17 ani:
Autogestionare :
În căutarea unor puncte de vânzare sănătoase: Adolescenții mai în vârstă caută puncte de vânzare sănătoase pentru a gestiona stresul, cum ar fi exercițiile fizice, activitățile creative sau petrecerea timpului cu prietenii și familia care îi susțin.
Exemplu : un adolescent pleacă la alergat după o zi lungă de studii pentru a scăpa de stres și a-și limpezi mintea.
Conștientizarea de sine :
Exersează acceptarea : adolescenții mai mari se concentrează pe aspectele lor pe care le pot îmbunătăți și le acceptă pe cele pe care nu le pot.
Exemplu : un adolescent își stabilește obiective realiste pentru creșterea personală, cum ar fi îmbunătățirea abilităților de gestionare a timpului sau dezvoltarea abilităților de comunicare mai puternice, îmbrățișând în același timp calitățile sale unice și acceptându-și limitările.
Promovarea abilităților soft:
Pentru părinți și îngrijitori:
Descoperiți curriculumul ideal pentru copiii dvs. pe platforma noastră , adaptat pentru a răspunde nevoilor și preferințelor dvs. unice de învățare.
Creați un colț de relaxare: dedică un spațiu liniștit în casă, unde copiii să meargă să se relaxeze și să se relaxeze atunci când se simt stresați. Umple-l cu articole reconfortante, cum ar fi perne, pături, cărți sau muzică relaxantă.
Model de strategii de coping pozitive: fiți atenți la modul în care gestionați stresul în fața copiilor dvs. Modelați strategii sănătoase de coping, cum ar fi să luați pauze, să vorbiți despre sentimentele dvs. sau să căutați sprijin de la alții atunci când este necesar.
Oferiți validare emoțională: validați sentimentele și emoțiile copiilor dvs., chiar dacă acestea par banale sau nesemnificative. Spune-le că este în regulă să te simți stresat sau anxios și că ești acolo pentru a-i sprijini în momentele dificile.
Căutați ajutor profesional dacă este necesar: dacă copiii se luptă în mod constant cu gestionarea stresului sau prezintă semne de anxietate sau depresie, solicitați îndrumare de la un profesionist în sănătate mintală. Un terapeut sau un consilier poate oferi sprijin suplimentar și resurse adaptate nevoilor copilului dumneavoastră.
Pentru tutori:
Instrucțiuni de înregistrare în jurnal: Oferiți cursanților instrucțiuni de înregistrare în jurnal legate de gestionarea stresului și rezistență. Încurajați-i să scrie despre gândurile, sentimentele și strategiile lor de coping și să reflecteze la experiențele lor pentru a înțelege factorii de stres și a dezvolta moduri mai sănătoase de a face față.
Strategii de coping pentru anxietatea de testare: Învățați cursanții strategii de coping specifice pentru gestionarea anxietății de testare, cum ar fi tehnici de vizualizare, afirmații pozitive sau exerciții de relaxare. Exersați împreună aceste tehnici în timpul sesiunilor de îndrumare și încurajați studenții să le folosească în timpul examenelor pentru a rămâne calmi și concentrați.
Relaxare musculară progresivă: Învățați cursanții tehnici de relaxare musculară progresivă pentru a elibera tensiunea și pentru a promova relaxarea. Conduceți-i printr-o serie de exerciții de încordare și eliberare a mușchilor pentru a-i ajuta să devină mai conștienți de semnele fizice de stres și să învețe să-și relaxeze corpul.
Conștientizarea factorilor declanșatori ai stresului: Încurajați cursanții să reflecteze și să-și identifice factorii de stres sau factorii declanșatori individuali. Ajutați-i să recunoască situații, sarcini sau gânduri specifice care tind să inducă stres și anxietate.
Feedback și reflecție:
Oferiți feedback despre gestionarea timpului, utilizarea resurselor și abilitățile de prioritizare ale cursanților după finalizarea unor sarcini sau proiecte specifice. Încurajați auto-reflecția punând întrebări precum: „Ce strategii ați folosit pentru a gestiona presiunea în timp ce finalizați această sarcină? Cum ați prioritizat volumul de muncă? Ce ajustări ați putea face pentru a îmbunătăți gestionarea presiunii în sarcini similare?”
Programați check-in-uri săptămânale regulate pentru a examina progresul cursanților în gestionarea presiunii. Discutați despre gestionarea sarcinilor, a termenelor limită și a resurselor pe parcursul săptămânii. Oferiți feedback cu privire la eforturile lor organizaționale, gestionarea emoțională și încurajați auto-reflecția punând întrebări precum: „Ce tehnici v-au ajutat să gestionați eficient presiunea în această săptămână? Ați întâmpinat provocări în a rămâne organizat? Cum puteți depăși aceste provocări mergând mai departe?”
Subliniați importanța practicilor de autoîngrijire în menținerea bunăstării generale și gestionarea stresului. Încurajează cursanții să reflecteze asupra rutinelor lor de auto-îngrijire și să identifice activități care îi ajută să se relaxeze, să-și reîncarce și să-și refacă energia.
Încurajați cursanții să implementeze sesiuni lunare de reflecție. Sărbătorește progresul și creșterea cursanților în gestionarea eficientă a stresului. Încurajați-i să reflecteze asupra realizărilor lor și să recunoască schimbările pozitive pe care le-au făcut în obiceiurile lor de gestionare a stresului.
În perioadele de tranziție, cum ar fi începerea unui nou an universitar, trecerea la o nouă fază de educație sau intrarea în forța de muncă, evaluează gradul de pregătire a cursanților pentru a face față responsabilităților și provocărilor crescute. Oferiți feedback despre modul în care și-au gestionat emoțiile și relațiile cu ceilalți. Puteți promova auto-reflecția punând întrebări de genul: „Ce fel de emoții mi-au apărut în această perioadă? Cum le-am descurcat? Există momente pe care le regret pentru comportamentul meu sau pentru felul în care am gestionat lucrurile? Există momente în care sunt mândru de cum am gestionat situația? Cum pot deveni mai bun în viitor?”
Resurse suplimentare:
Urmăriți „ Managing Stress: Good for your health ” de către Veterans Health Administration.
Vizionați „ Cum stresul vă afectează creierul ” de TED-Ed.
Vizionați „ Cum să rămâneți calm sub presiune ” de TED-Ed.
Consultați 5 strategii privind managementul presiunii pentru copii de Yoremi.
Citiți „ Cum să ajutați copiii și adolescenții să-și gestioneze stresul ” de Asociația Americană de Psihologie.
Urmăriți „ Cum să obțineți performanță ridicată în condiții de stres ” cu Jannell MacAulay la TEDx Talks.
Concluzie:
În rezumat, abilitățile de gestionare a presiunii sunt active indispensabile care împuternicesc indivizii să facă față provocărilor vieții cu reziliență și grație. Recunoscând importanța cultivării acestor abilități, atât părinții, cât și tutorele servesc drept piloni cruciali în facilitarea dezvoltării abilităților. Încurajarea angajamentului proactiv în diverse medii de învățare asigură creșterea holistică și succesul indivizilor în gestionarea eficientă a presiunii pe parcursul călătoriei lor.
Referinte:
Frye, KE, Boss, DL, Anthony, CJ, Du, H. și Xing, W. (2022). Analiza de conținut a cadrului Casel folosind standardele SEL de stat K–12. Revista de psihologie școlară , 1–15. doi:10.1080/2372966x.2022.2030193
Tripathy, M. (2018). Recunoașterea și gestionarea cauzelor subiacente ale stresului la locul de muncă: o abordare prin abilități soft. Jurnalul Internațional de Management, Contabilitate și Economie , 5 (7).
Melser, NA (2019). Abilități soft pentru copii: un ghid pentru părinți și profesori . Editura Rowman & Littlefield.
Murray, DW și Rosanbalm, K. (2017). Promovarea autoreglementării la adolescenți și tineri adulți: o scurtă practică. Raport OPRE 2015-82. Biroul de Planificare, Cercetare și Evaluare .