Dacă nu sunteți familiarizat cu cadrul CASEL, vă recomandăm să citiți mai întâi acest articol, deoarece vă va îmbunătăți considerabil înțelegerea abilităților soft.
Verificați-l aici .
Introducere în abilitățile organizaționale:
Abilitățile organizaționale se referă la capacitatea de a gestiona eficient resursele, sarcinile și informațiile pentru a obține rezultatele dorite. Din copilărie până la maturitate, abilitățile organizaționale modelează capacitatea indivizilor de a naviga în viața de zi cu zi și de a obține succes. În copilărie, abilitățile organizatorice se manifestă în activități fundamentale, cum ar fi gestionarea temelor pentru acasă, ținerea evidenței materialelor școlare și programarea activităților extracurriculare. Ca adulți, abilitățile organizaționale devin și mai imperative, influențând diverse aspecte ale vieții de zi cu zi, inclusiv angajamentele de muncă, managementul gospodăriei și eforturile personale. Semnificația abilităților organizaționale se extinde dincolo de simpla gestionare a sarcinilor; cultivă disciplina, încurajează responsabilitatea și sporește eficiența generală. În lumea în ritm rapid de astăzi, în care supraîncărcarea de informații și distragerile abundă, indivizii care posedă abilități organizaționale puternice sunt mai bine pregătiți pentru a se adapta, a prospera și a reuși în diverse medii.
Domeniul de bază de competență:
Abilitățile organizaționale se regăsesc în următoarele domenii de bază de competență și, mai precis, sub un comportament de bază al fiecărei domenii:
Autogestionare : Stabiliți, monitorizați, adaptați, atingeți și evaluați obiective.
Conștientizarea de sine : Conștientizarea punctelor forte, provocărilor și obiectivelor personale.
Comportamente de bază care necesită abilități organizaționale:
Abilitatea soft se manifestă diferit în fiecare grupă de vârstă:
6-8 ani:
Autogestionare :
Organizarea sarcinilor: Copiii la această vârstă învață să organizeze sarcini simple pentru a atinge obiective pe termen scurt, cum ar fi îndeplinirea temelor sau curățarea în cameră.
Exemplu: Ei pot crea o listă de verificare a sarcinilor pentru a-și face ordine în zona de joacă, organizând jucăriile în coșuri diferite în funcție de tip sau dimensiune.
Conștientizarea de sine :
Căutarea asistenței: Cursanții recunosc când au nevoie de ajutor pentru organizarea sarcinilor și sunt încurajați să ceară asistență de la părinți, profesori sau colegi.
Exemplu: dacă se luptă cu organizarea materialelor școlare, pot solicita îndrumare de la un profesor cu privire la modul de utilizare eficientă a dosarelor sau a etichetelor.
9-11 ani:
Autogestionare :
Managementul resurselor: Copiii din această grupă de vârstă încep să identifice și să utilizeze resursele necesare pentru organizarea eficientă a sarcinilor, cum ar fi manuale, materiale online sau rechizite pentru clasă.
Exemplu: atunci când organizează un proiect științific, aceștia pot aduna cărți relevante din bibliotecă sau articole de cercetare online pentru a aduna informații.
Conștientizarea de sine :
Utilizarea sistemelor de sprijin: Cursanții învață să utilizeze resursele familiei, școlare și comunitare pentru a organiza sarcinile mai eficient, căutând îndrumare de la adulți sau colaborând cu colegii atunci când este necesar.
Exemplu: Dacă au dificultăți în organizarea unui proiect de grup, pot lucra cu colegii de clasă pentru a împărți sarcinile și a crea un calendar pentru finalizare.
12-14 ani:
Autogestionare :
Prioritizarea obiectivelor: Adolescenții încep să echilibreze și să prioritizeze mai multe obiective, cum ar fi sarcinile academice, activitățile extracurriculare și angajamentele personale, organizându-și timpul și eforturile în consecință.
Exemplu: Ei pot crea un program săptămânal pentru a aloca timp pentru studiu, participarea la practica sportivă și petrecerea timpului cu familia și prietenii.
Conștientizarea de sine :
Îmbunătățirea organizării resurselor : cursanții reflectă asupra punctelor lor forte și slabe pentru a depăși provocările mai eficient, organizându-și resursele.
Exemplu: Dacă **se luptă cu vorbitul în public, pot exersa în fața unei oglinzi sau pot căuta oportunități de a-și îmbunătăți abilitățile de comunicare prin cluburi sau ateliere.
15-17 ani:
Autogestionare :
Planificare pe termen lung: Adolescenții la această vârstă dezvoltă abilități de planificare pe termen lung, conectându-și obiectivele actuale cu aspirațiile viitoare, cum ar fi ambițiile de carieră sau admiterea la facultate și organizându-și acțiunile în consecință.
Exemplu: aceștia pot crea o cronologie pentru pregătirea pentru facultate, inclusiv date standardizate ale testelor, termenele limită pentru înscrierea la facultate și activități extracurriculare.
Conștientizarea de sine :
Auto-reflecție: Cursanții se concentrează pe autoevaluare și reflecție, organizându-și gândurile și experiențele pentru a identifica zonele de îmbunătățire și creștere personală, recunoscând și acceptând, de asemenea, punctele forte și limitările lor.
Exemplu: Ei pot scrie în jurnal despre performanța lor academică, reflectând asupra provocărilor cu care se confruntă și strategiilor folosite pentru a le depăși, recunoscând în același timp realizările și domeniile de interes pentru explorarea viitoare.
Promovarea abilităților soft:
Pentru părinți și îngrijitori:
Descoperiți curriculumul ideal pentru copiii dvs. pe platforma noastră , adaptat pentru a răspunde nevoilor și preferințelor dvs. unice de învățare.
Creați liste de verificare: Ajutați copiii să creeze liste de verificare pentru sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească, cum ar fi rutinele de dimineață, temele pentru acasă sau treburile. Încurajați-i să bifeze articole pe măsură ce le completează, stimulând un sentiment de realizare și organizare.
Predați abilități de luare a deciziilor: permiteți copiilor să ia decizii și să își asume alegerile organizaționale. De exemplu, lăsați-i să aleagă cum să-și organizeze camera sau să decidă ce sarcini să acorde prioritate în listele de sarcini. Îndrumați-i în evaluarea consecințelor deciziilor lor și în învățarea din greșeli.
Încurajați planificarea din timp: Încurajați copiii să planifice din timp discutând evenimentele, sarcinile sau activitățile viitoare. Ajutați-i să anticipeze potențialele provocări și să creeze strategii pentru a le rezolva, cum ar fi să-și facă bagajele cu o seară înainte sau să-și aranjeze hainele pentru a doua zi.
Pentru tutori:
Jocuri organizaționale: includeți jocuri și activități care promovează organizarea, cum ar fi jocuri de memorie, activități de sortare sau vânătoare de scavenger. De exemplu, puteți crea un joc în care studenții potrivesc descrierile temelor cu termenele limită sau pot clasifica materialele de studiu în funcție de subiecte.
Planificatori interactivi: prezentați studenților planificatori interactivi sau aplicații de calendar digital, unde pot introduce datele limită ale temelor, datele examenelor și activitățile extracurriculare. În timpul sesiunilor de tutorat, ajutați-i să programeze sesiunile de studiu și să aloce timp pentru finalizarea sarcinilor.
Hartă mentală: Folosiți tehnici de hărți mintale pentru a ajuta elevii să-și organizeze vizual gândurile și ideile pentru eseuri, proiecte sau sesiuni de studiu. Încurajați-i să creeze hărți mentale în timpul sesiunilor de îndrumare pentru a face brainstorming idei, a schița subiecte și a face conexiuni între concepte.
Feedback și reflecție:
După finalizarea proiectelor de grup sau a activităților de colaborare, oferiți feedback cu privire la contribuțiile cursanților la organizarea și eficiența eforturilor echipei. Discutați cât de bine au comunicat, au coordonat sarcinile și și-au sprijinit colegii în menținerea unui flux de lucru organizat. Încurajați auto-reflecția punând întrebări precum: „Reflectând asupra proiectului de grup, ce părere aveți despre contribuțiile dumneavoastră organizaționale? Ce ați putea face diferit pentru a îmbunătăți organizarea în viitoarele colaborări de grup?”
După finalizarea unor sarcini sau proiecte specifice, oferiți feedback despre cât de eficient și-au gestionat timpul, resursele și prioritățile pentru a îndeplini sarcina. Încurajați auto-reflecția punând întrebări precum: „Ce strategii organizaționale vi s-au părut cele mai utile în îndeplinirea acestei sarcini? Cum puteți aplica aceste strategii la sarcini similare în viitor?”
Programați check-in-uri săptămânale regulate cu cursanții pentru a le revizui progresul organizațional. În timpul acestor sesiuni, discutați cât de eficient și-au gestionat sarcinile, termenele limită și resursele pe parcursul săptămânii. Oferiți feedback cu privire la eforturile lor organizaționale și încurajați auto-reflecția punând întrebări precum: „Ce strategii organizaționale au funcționat bine pentru dvs. în această săptămână? V-ați confruntat cu provocări în a rămâne organizat? Găsiți idei despre cum le puteți depăși”.
Subliniați importanța consecvenței și a persistenței în dezvoltarea abilităților organizaționale. Încurajați elevii să mențină obiceiuri organizaționale consistente în timp și să recunoască faptul că îmbunătățirea poate necesita răbdare și perseverență.
Resurse suplimentare:
Citiți „ Top șase abilități organizaționale pentru locul de muncă ” pe Forbes.
Citiți „ 21 de moduri ușoare de a preda elevilor abilități organizaționale ” pe TeachStarter.
Consultați trei cărți despre abilitățile organizatorice.
Citiți „ Puterea abilităților organizaționale în învățare ” pe Medium.
Faceți un test de abilități organizaționale la psihologie astăzi.
Urmărește „ 7 lucruri pe care le fac oamenii organizați și pe care tu (probabil) nu le faci ” de Thomas Frank.
Concluzie:
Per total, abilitățile organizaționale sunt abilități soft esențiale care joacă un rol fundamental în succesul academic, realizările profesionale și eficacitatea personală. Părinții și tutorii trebuie să încurajeze angajamentul proactiv în dezvoltarea abilităților organizaționale în diferite medii de învățare. Fie în rutinele de acasă, în mediile academice sau în activități extracurriculare, indivizii beneficiază enorm de pe urma perfecționării abilităților lor organizaționale. Încurajând o cultură a îmbunătățirii continue și a conștientizării de sine, cursanții își pot dezvolta obiceiuri pe tot parcursul vieții care îi permit să facă față provocărilor complexe și să își atingă obiectivele cu încredere și eficiență.
Referinte:
Frye, KE, Boss, DL, Anthony, CJ, Du, H. și Xing, W. (2022). Analiza de conținut a cadrului Casel folosind standardele SEL de stat K–12. Revista de psihologie școlară , 1–15. doi:10.1080/2372966x.2022.2030193
Andy-Porter, S., Henne, K., & Horan, S. (2000). Îmbunătățirea abilităților organizaționale ale elevilor prin utilizarea abilităților organizaționale în curriculum.
Bakunas, B. și Holley, W. (2001). Predarea abilităților organizatorice. The Clearing House , 74 (3), 151-154.
Gambill, JM, Moss, LA și Vescogni, CD (2008). Impactul abilităților de studiu și al metodelor organizaționale asupra performanței elevilor. Trimitere online .