Dacă nu sunteți familiarizat cu cadrul CASEL, vă recomandăm să citiți mai întâi acest articol, deoarece vă va îmbunătăți considerabil înțelegerea abilităților soft.
Verificați aici .
Introducere în argumentare:
Argumentarea este capacitatea de a prezenta și apăra o idee sau un punct de vedere prin raționament și dovezi. Implica înțelegerea diferitelor perspective, construirea de argumente coerente și implicarea într-o dezbatere respectuoasă. Această abilitate este vitală pentru comunicarea eficientă și gândirea critică, permițând indivizilor să navigheze în medii sociale, academice și profesionale complexe.
Domeniul de bază de competență:
Abilitatea de argumentare se găsește în următoarele domenii de bază de competență și, mai precis, sub un comportament de bază al fiecărei domenii:
Autogestionare: Gestionați și exprimați emoțiile, gândurile, impulsurile și stresul în moduri constructive.
Managementul relațiilor: abordați conflictul interpersonal.
Luare responsabilă a deciziilor: Aplicați și evaluați abilitățile de luare a deciziilor pentru a vă implica într-o varietate de situații.
Comportamente de bază care necesită argumentare:
6-8 ani:
Autogestionare:
Exprimarea opiniilor: a învăța să articulați preferințele sau opiniile într-o manieră respectuoasă.
Exemplu: Un copil explică de ce preferă o anumită carte decât alta, folosind motive precum povestea sau personajele
.
Managementul relațiilor:
Ascultarea și răspunsul: dezvoltarea capacității de a asculta opiniile altora și de a răspunde atent.
Exemplu: În timpul unei discuții în clasă despre animalele preferate, un copil ascultă preferințele colegilor și apoi împărtășește propria alegere, explicând de ce, fără a-i respinge pe alții
.
Luare responsabilă a deciziilor:
Luarea în considerare a consecințelor: Începeți să înțelegeți că alegerile diferite duc la rezultate diferite.
Exemplu: un copil decide să-și împartă jucăriile unui prieten după ce a considerat că timpul de joacă ar putea face mai distractiv pentru ambii .
9-11 ani:
Autogestionare:
Reglarea emoțiilor în dezbatere: gestionarea sentimentelor atunci când apar dezacorduri, menținând calmul pentru a argumenta punctele în mod eficient.
Exemplu: un cursant se simte enervat atunci când ideea lui pentru proiectul de clasă nu este imediat pe placul colegilor. În loc să reacționeze negativ, ei explică clar de ce cred că ideea lor ar putea fi distractivă și educativă pentru toată lumea.
Managementul relațiilor:
Înțelegerea diferitelor perspective: implicarea în discuții care necesită luarea în considerare și discutarea cu respect de puncte de vedere diferite de ale lor.
Exemplu: într-o discuție de grup despre cel mai bun super-erou, un cursant insistă inițial că alegerea lor este cea mai bună, dar în curând începe să se întrebe de ce alții preferă diferiți eroi, apreciind în cele din urmă mai multe puncte de vedere.
Luare responsabilă a deciziilor:
Analizarea situațiilor: Evaluarea diferitelor aspecte ale unei discuții pentru a aduce contribuții în cunoștință de cauză.
Exemplu: Într-o discuție despre organizarea unei excursii în clasă, un cursant se gândește cu atenție la diferitele sugestii. Ei își împărtășesc gândurile, explicându-și raționamentul clasei
.
12-14 ani:
Autogestionare:
Reglare emoțională avansată: Demonstrarea controlului asupra emoțiilor chiar și în dezbateri aprinse, folosind strategii pentru a rămâne concentrat și articulat.
Exemplu: în timpul unei discuții aprinse într-un chat de grup despre cea mai bună strategie pentru un proiect video de grup, un cursant simte că ideile sale sunt trecute cu vederea. Ei își iau un moment pentru a-și aduna gândurile și apoi își explică clar propunerea, subliniind modul în care aceasta ar putea combina eficient ideile tuturor, menținând astfel calmul și facilitând o discuție productivă.
Managementul relațiilor:
Rezolvarea de probleme în colaborare: Lucrul cu alții pentru a găsi un teren comun sau soluții prin argumentare.
Exemplu: în timpul unui proiect, doi cursanți doresc să cerceteze subiecte diferite. După ce au discutat, ei decid să-și combine interesele într-un proiect care acoperă ambele subiecte, arătând cum dialogul și compromisul pot duce la soluții inovatoare care să mulțumească pe toți cei implicați.
Luare responsabilă a deciziilor:
Evaluarea dovezilor: Folosind logica și dovezile pentru a susține argumentele.
Exemplu: În fața deciziei de a alege un reprezentant al clasei, cursantul cântărește calitățile fiecărui candidat, luând în considerare cine ar reprezenta cel mai bine interesele clasei sale
.
15-17 ani:
Autogestionare:
Argumentarea strategică: Utilizarea tehnicilor avansate în formarea și exprimarea argumentelor, inclusiv anticiparea contraargumentelor.
Exemplu: în timp ce discută despre planurile de weekend cu prietenii, un cursant propune o vizită la o nouă expoziție de muzeu. Când unii își exprimă dezinteresul, cursantul prezintă cu atenție beneficiile unice ale experienței, cum ar fi relevanța expoziției pentru proiectul școlar comun și sugerează o activitate populară după aceea, abordând potențialele obiecții și găsind un echilibru care îi entuziasmează pe toată lumea
.
Managementul relațiilor:
Negocierea și medierea: facilitarea discuțiilor pentru a rezolva conflicte sau a lua decizii, folosind abilitățile de argumentare pentru a ghida către un acord.
Exemplu: Un președinte al consiliului elevilor mediază o dispută între elevi și consiliul școlii, ajutându-i să-și exprime preocupările și să negocieze un compromis
.
Luare responsabilă a deciziilor:
Evaluare critică: Evaluarea validității și relevanței argumentelor proprii și ale altora în discuții complexe.
Exemplu: În timpul unei discuții în familie despre planificarea unei vacanțe de vară, un cursant ascultă sugestiile din partea restului familiei despre diferite destinații. Apoi, ei iau în considerare cu atenție avantajele și dezavantajele fiecărei opțiuni, ținând cont de bugetul, interesele tuturor membrilor familiei și restricțiile de călătorie, sugerând în cele din urmă o destinație care oferă ceva plăcut pentru toată lumea, păstrând în același timp bugetul.
Promovarea argumentației:
Pentru părinți și îngrijitori:
Implicați-vă copiii în discuții care îi încurajează să gândească critic la ceea ce văd sau aud, cum ar fi reclamele sau știrile. Rugați-le să identifice punctele principale și să pună la îndoială dovezile din spatele acestor afirmații.
Încurajează-ți copiii să-și exprime gândurile și opiniile pe diverse subiecte, oferindu-le un spațiu sigur pentru a-și exersa exprimarea.
Modelați o argumentare constructivă prin discutarea deciziilor familiei sau a evenimentelor curente, arătând cum să folosiți dovezile și rațiunea în discuții.
Încurajați copiii să negocieze pentru ceea ce își doresc sau au nevoie, fie că este vorba de alegerea unui film pentru seara de film în familie sau de negocierea timpului suplimentar de ecran. Îndrumați-i cum să-și prezinte cazul în mod logic și ascultați contraargumentele.
Sprijiniți participarea la activități care cultivă abilitățile de argumentare, cum ar fi cluburi de dezbateri sau cursuri de vorbire în public.
Pentru tutori:
Creați simulări ale unor scenarii de negociere sau de luare a deciziilor din viața reală, cum ar fi planificarea unui proiect comunitar sau rezolvarea unui conflict, în care elevii trebuie să folosească argumentarea pentru a-și susține pozițiile.
Învățați componentele unui argument puternic, inclusiv cum să faceți o afirmație, să furnizați dovezi și să recunoașteți contraargumentele.
Creați un mediu de clasă care prețuiește diverse opinii și încurajează cursanții să exploreze mai multe părți ale unei probleme.
Feedback și reflecție:
Pentru a-i ajuta pe copii să înțeleagă puncte de vedere opuse, angajați-vă în jocuri de rol în care fiecare argumentați dintr-o perspectivă diferită de a ta. Discutați după aceea cum ați simțit să vedeți lucrurile dintr-un alt unghi și cum ar putea întări argumentele viitoare.
Oferiți feedback specific cu privire la tehnicile de argumentare ale cursanților, evidențiind punctele forte și zonele de îmbunătățire.
Încurajați auto-reflecția după dezbateri sau discuții, cerând cursanților să ia în considerare modul în care și-au formulat argumentele și cum s-ar putea îmbunătăți. Oferiți elevilor sugestii de reflecție care îi ghidează în analiza profundă a procesului lor de argumentare. De exemplu, „Identificați un moment în care ați simțit că argumentul este puternic și un moment în care v-ați simțit nesigur. Ce puteți învăța de la ambele?”
Facilitați stabilirea de obiective pentru îmbunătățirea abilităților de argumentare, concentrându-vă pe domenii precum evaluarea dovezilor, reglarea emoțională în timpul dezbaterilor sau înțelegerea punctelor de vedere opuse.
Resurse suplimentare:
Citiți „ Mulțumesc pentru argumente ” de Jay Heinrichs, care oferă informații despre arta persuasiunii și a argumentării.
Aflați mai multe despre cum să argumentați mai eficient la Inc.com .
Consultați la Thoughtful Learning pentru mai multe sfaturi despre cum să construiți argumente puternice.
Concluzie:
Stăpânirea argumentării este crucială pentru comunicarea eficientă, gândirea critică și luarea deciziilor în cunoștință de cauză. Cultivând această abilitate, indivizii învață să-și articuleze gândurile în mod clar, să ia în considerare mai multe puncte de vedere și să se angajeze într-un dialog constructiv. Părinții, îngrijitorii și tutorele joacă un rol cheie în sprijinirea dezvoltării abilităților de argumentare, pregătind cursanții să navigheze în discuții complexe cu încredere și respect.
Referinte:
Amielia, SD, Suciati, S., & Maridi, M. (2018). Îmbunătățirea abilităților de argumentare a elevilor folosind un modul bazat pe anchetă bazată pe argumente. Journal of Education and Learning (EduLearn) , 12 (3), 464-471.
Angeloudi, A. și Papageorgiou, G. (2022). Abilitățile de argumentare ale elevilor primari asupra evaporării: o intervenție didactică. Învățământul preșcolar și primar , 10 (1), 1–24.
Dawson, VM și Venville, G. (2010). Strategii didactice pentru dezvoltarea abilităților de argumentare ale elevilor despre probleme socioștiințifice din genetica liceului. Research in Science Education , 40 , 133-148.
Dawson, V. (2023). Sprijinul profesorilor în dezvoltarea abilităților de argumentare ale elevilor din anul 7 despre probleme socioștiințifice bazate pe apă. Jurnalul Internațional de Educație Științifică , 1-18.
Iordanou, K., & Rapanta, C. (2021). „Argument with me”: O metodă de dezvoltare a abilităților de argumentare. Frontiers in Psychology , 12 , 631203.
Kristianti, TP, Ramli, M. și Ariyanto, J. (2018). Îmbunătățirea abilităților argumentative ale elevilor de liceu prin tehnicile de chestionare ale profesorului și evaluarea argumentativă. În Journal of Physics: Conference Series (Vol. 1013, No. 1, p. 012012). Editura IOP.
Kuhn, D. și Crowell, A. (2011). Argumentarea dialogică ca vehicul pentru dezvoltarea gândirii tinerilor adolescenți, știința psihologică, 22 (4), 545-552.