Dacă nu sunteți familiarizat cu cadrul CASEL, vă recomandăm să citiți mai întâi acest articol, deoarece vă va îmbunătăți considerabil înțelegerea abilităților soft.
Verificați-l aici .
Introducere în învățarea pe tot parcursul vieții:
Învățarea pe tot parcursul vieții este urmărirea continuă, voluntară și automotivată a cunoștințelor din motive personale sau profesionale. Se extinde dincolo de școlarizarea tradițională pentru a cuprinde o gamă largă de activități de învățare, de la citirea cărților și participarea la ateliere până la implicarea în experiențe practice și explorarea de noi hobby-uri. La copii, se poate manifesta ca curiozitate și dorința de a încerca lucruri noi, în timp ce la adulți, implică adesea inițiative de dezvoltare profesională și de creștere personală.
Domeniul de bază de competență:
Învățarea pe tot parcursul vieții este asociată în principal cu următoarele domenii de competență de bază CASEL:
Conștientizarea de sine: conștientizarea punctelor forte, provocărilor și obiectivelor personale.
Autogestionare: stabiliți, monitorizați, adaptați, atingeți și evaluați obiective.
Comportamente de bază care necesită abilitățile de învățare pe tot parcursul vieții:
6-8 ani:
Conștientizarea de sine:
Curiozitate și explorare: Arătați interes pentru diverse subiecte și puneți întrebări pentru a afla mai multe.
Exemplu: cursanții pun în mod constant întrebări „de ce” despre lumea din jurul lor, cum ar fi de ce cerul este albastru, și caută răspunsuri prin cărți și discuții.
Autogestionare:
Stabilirea obiectivelor cu sprijin: stabilirea unor obiective simple de învățare cu ajutorul părinților sau profesorilor, cum ar fi finalizarea unui puzzle sau învățarea să mergi pe bicicletă.
Exemplu: un cursant decide că vrea să învețe 10 cuvinte noi în fiecare săptămână și lucrează cu părintele pentru a crea carduri.
9-11 ani:
Conștientizarea de sine:
Identificarea intereselor de învățare: începerea identificării zonelor de interes puternic și căutarea de informații și activități legate de aceste interese.
Exemplu: un cursant devine fascinat de spațiu și începe un proiect pentru a afla și a modela sistemul solar.
Autogestionare:
Stabilirea independentă a obiectivelor: stabilirea de obiective de învățare mai complexe în mod independent, cum ar fi stăpânirea unei noi abilități într-un hobby sau îmbunătățirea unei discipline școlare.
Exemplu: un cursant își stabilește un obiectiv de a-și îmbunătăți abilitățile de matematică exersând timp de 20 de minute zilnic.
12-14 ani:
Conștientizarea de sine:
Recunoașterea stilurilor personale de învățare: înțelegerea și valorificarea metodelor lor de învățare preferate, fie vizuale, auditive, de citit/scris sau kinestezice.
Exemplu: un cursant realizează că învață cel mai bine prin experimente practice, așa că se alătură unui club de știință pentru a se implica mai profund cu subiectul.
Autogestionare:
Elaborarea planurilor personale de învățare: crearea de planuri detaliate pentru a atinge obiectivele de învățare, inclusiv termenele și resursele necesare.
Exemplu: un cursant decide să învețe să cânte la chitară, așa că schițează un plan care începe cu învățarea acordurilor de bază în primele două luni, exersând cântece în următoarele două luni.
15-17 ani:
Conștientizarea de sine:
Reflecting on Learning Journey: reflectând în mod regulat asupra experiențelor lor de învățare, înțelegând ceea ce se potrivește cel mai mult intereselor lor și identificând viitoarele căi de învățare.
Exemplu: un cursant reflectă asupra experiențelor sale academice și extracurriculare pentru a alege o facultate care se potrivește cu punctele forte și interesele sale.
Autogestionare:
Urmărirea creșterii personale: căutarea continuă a oportunităților de extindere a cunoștințelor și abilităților ca răspuns la evoluția intereselor personale și a aspirațiilor de carieră.
Exemplu: un cursant pasionat de știința mediului începe să observe lipsa inițiativelor ecologice la școala sa. Motivați de această observație, ei inițiază un program de reciclare la nivelul școlii, cercetând metode eficiente și colaborând cu facultate pentru a implementa programul.
Promovarea abilităților de învățare pe tot parcursul vieții:
Pentru părinți și îngrijitori:Încurajează explorarea și ancheta:
Puneți întrebări deschise despre ziua, interesele și observațiile lor pentru a stimula gândirea critică și conversația.
Încurajează întrebările „ce ar fi dacă” și „cum”, arătând interes pentru gândurile și ideile lor.
Furnizați diverse materiale de învățare:
Oferiți cărți, documentare, aplicații educaționale și truse (știință, artă, codificare) care răspund unei game largi de interese.
Creați un spațiu dedicat în casă pentru explorare, cum ar fi un colț de lectură sau un mini laborator de știință.
Susține-le interesele:
Înscrieți-i în activități extracurriculare care se aliniază pasiunilor lor, fie că este vorba de lecții de muzică, echipe sportive sau cluburi de programare.
Participați împreună la evenimente comunitare, muzee și ateliere care se referă la interesele lor.
Descoperiți curriculumul ideal pentru copiii dvs. pe platforma noastră , adaptat pentru a răspunde nevoilor și preferințelor dvs. unice de învățare.
Model de învățare pe tot parcursul vieții:
Împărtășește-ți propriile experiențe de învățare, provocări și succese copiilor tăi, arătând că învățarea este o călătorie pe tot parcursul vieții.
Adaugă un nou hobby sau abilitate și împărtășește-ți progresul și ceea ce înveți copiilor tăi, demonstrând că învățarea nu este doar pentru tineri.
Încurajează practicile reflexive:
Aveți discuții regulate despre ceea ce au învățat din diverse experiențe și despre cum pot aplica aceste cunoștințe în viitor.
Încurajați-i să țină un jurnal sau un portofoliu de proiecte și repere de învățare.
Pentru tutori:
Promovați un mediu de clasă curios:
Creați un panou „întrebarea zilei” în care elevii pot posta întrebări, iar alții pot contribui cu răspunsuri sau întrebări suplimentare.
Dedicați timp studenților să cerceteze și să prezinte subiecte de interes personal, promovând o cultură a cercetării și explorării.
Implementați învățarea bazată pe proiecte:
Proiectați proiecte care rezolvă probleme din lumea reală sau abordează nevoile comunității, conectând învățarea cu lumea din afara sălii de clasă.
Încurajează proiectele de colaborare care le permit studenților să exploreze diverse roluri și responsabilități, reflectând dinamica echipei din viața reală.
Promovați stabilirea obiectivelor și reflecția:
Ghidați elevii în stabilirea obiectivelor personale de învățare și elaborarea planurilor de acțiune pentru a le atinge.
Integrați sesiunile de reflecție după proiecte sau unități de învățare, cerând elevilor să ia în considerare ceea ce au învățat, provocările cu care s-au confruntat și cum le-au depășit.
Utilizați tehnologia și resursele online:
Introduceți studenților platformele educaționale, cursurile online și instrumentele digitale care pot completa învățarea și oferă oportunități de învățare auto-dirijată.
Încurajează participarea la forumuri online, seminarii web și cluburi virtuale legate de interesele lor.
Feedback și reflecție:
În sesiunile de feedback, concentrați-vă pe capacitatea cursantului de a înțelege importanța și cum să deveniți mai pasionați de învățarea pe tot parcursul vieții în viața de zi cu zi.
Oferiți sugestii pentru a ghida reflecția, cum ar fi „Ce lucru nou ați învățat în această săptămână?” sau „Ce provocare ai depășit și cum?”
Evidențiați atât succesele, cât și eșecurile ca experiențe de învățare valoroase, discutând despre ceea ce a fost învățat din fiecare.
Modelați practica reflexivă, împărtășind propriile experiențe de învățare, provocări și modul în care le-ați abordat, făcând din aceasta o cultură de familie comună.
Facilitați discuțiile despre diferite strategii de învățare care au fost eficiente sau ineficiente, încurajând cursanții să se gândească critic la modul în care învață cel mai bine.
Resurse suplimentare:
Ascultă podcastul Cult of Pedagogy pentru a obține mai multe informații despre strategiile de învățare și psihologia învățării.
Citiți cartea Make it Stick: The Science of Successful Learning , care analizează strategiile eficiente de învățare bazate pe cercetarea psihologiei cognitive.
Concluzie :Înțelegerea și dezvoltarea abilităților de învățare pe tot parcursul vieții este esențială în lumea de astăzi în continuă schimbare. Dă putere persoanelor să se adapteze continuu, să crească și să prospere personal și profesional. Părinții, îngrijitorii și tutorele joacă un rol crucial în cultivarea acestei adaptabilitate și curiozitate, punând bazele unei vieți de învățare și descoperire.
Referinte :Collins, J. (2009). Învățare pe tot parcursul vieții în secolul 21 și nu numai. Radiographics , 29 (2), 613-622.
Cornford, IR (2002). Strategii de a învăța să înveți ca bază pentru o învățare eficientă pe tot parcursul vieții. Jurnalul internațional de educație pe tot parcursul vieții, 21(4) , 357-368.
Evers, FT, Rush, JC și Berdrow, I. (1998). Bazele competenței: Abilități pentru învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de angajare. San Francisco .
Kim, J. și Park, CY (2020). Educație, formare de competențe și învățare pe tot parcursul vieții în era revoluției tehnologice: o revizuire. Literatura economică din Asia-Pacific , 34 (2), 3-19.
McCombs, BL (1991). Motivația și învățarea pe tot parcursul vieții. Psiholog educațional, 26(2), 117-127.
Thwe, WP, Kálmán, A. Învățare pe tot parcursul vieții în cadrul educațional: o revizuire sistematică a literaturii. Asia-Pacific Edu Res (2023). https://doi-org.ru.idm.oclc.org/10.1007/s40299-023-00738-w