Dacă nu sunteți familiarizat cu cadrul CASEL, vă recomandăm să citiți mai întâi acest articol, deoarece vă va îmbunătăți considerabil înțelegerea abilităților soft.
Verificați-l aici .
Introducere în alfabetizarea media și informațională:
Educația media și informațională cuprinde abilitățile necesare pentru a accesa, analiza, evalua și crea mass-media și informații în diferite forme. În lumea de astăzi saturată digital, MIL este crucială pentru a naviga în peisajul vast al informațiilor în mod eficient și responsabil. Acest set de abilități le permite indivizilor să discerne calitatea și credibilitatea informațiilor pe care le întâlnesc, încurajând cetățeni informați capabili să participe activ în societățile democratice.
Domeniul de bază de competență:
Educația media și informațională este asociată în principal cu următoarele competențe CASEL:
Managementul relațiilor: comunicați și interacționați eficient.
Luare responsabilă a deciziilor: Luați în considerare standardele etice, normele sociale și comunitare și preocupările legate de siguranță în luarea deciziilor.
Comportamente de bază care necesită alfabetizare media și informațională:
6-8 ani:
Managementul relațiilor:
Practicarea comunicării sigure: Învățarea elementelor fundamentale ale interacțiunilor online sigure și respectuoase.
Exemplu: Un copil este învățat să trimită mesaje doar membrilor familiei și prietenilor apropiați într-un mod supravegheat, înțelegând importanța comunicării cu contacte cunoscute și menținând confidențialitatea online.
Luarea responsabilă a deciziilor:
Evaluarea acțiunilor online: recunoașterea impactului acțiunilor online asupra ei înșiși și asupra altora, luând alegeri bine gândite cu privire la ce să împărtășească și să facă online.
Exemplu: un cursant dorește să partajeze o fotografie online, dar nu face asta, deoarece recunoaște pericolele postării de informații private online. Ei decid să le ceară părinților permisiunea mai întâi, arătând o înțelegere a standardelor etice.
Managementul relațiilor:
Comunicare online respectuoasă: dezvoltarea abilităților de a comunica respectuos cu ceilalți online, inclusiv înțelegerea impactului cuvintelor lor.
Exemplu: într-o conversație de grup cu prietenii despre un joc video preferat, un cursant scrie inițial o critică puternică a strategiei de joc a altuia. Amintindu-și importanța bunăvoinței, ei își revizuiesc mesajul pentru a adăuga: „Aceasta este o strategie interesantă, dar te-ai gândit să încerci așa?” demonstrarea respectului și promovarea unui schimb pozitiv.
Luarea responsabilă a deciziilor:
Evaluarea surselor de informații: începerea să facă distincția între sursele de informații de încredere și cele nesigure.
Exemplu: Pentru o temă pe animale, un student folosește un site web pe care l-a găsit printr-un motor de căutare. Profesorul lor explică cum să identifice site-uri de încredere căutând domenii educaționale sau guvernamentale (.edu, .gov), determinând elevul să aleagă informații de pe site-ul web al grădinii zoologice naționale.
12-14 ani:
Managementul relațiilor:
Cetățenie digitală: recunoașterea drepturilor, responsabilităților și oportunităților de a trăi, de a învăța și de a lucra într-o lume digitală interconectată.
Exemplu: un cursant pledează pentru un comportament online pozitiv și eticheta digitală în rândul colegilor, promovând o comunitate online sigură și respectuoasă.
Luarea responsabilă a deciziilor:
Înțelegerea părtinirii media: Învățați să recunoașteți părtinirea media și importanța consultării diverselor surse pentru o viziune cuprinzătoare.
Exemplu: un cursant compară informații de pe diferite site-uri web pentru a decide care fapte despre un proiect științific sunt cele mai precise.
15-17 ani:
Managementul relațiilor:
Navigarea interacțiunilor online: stăpânirea artei dialogului online constructiv, inclusiv gestionarea dezacordurilor și promovarea conversațiilor incluzive.
Exemplu: într-o dezbatere pe forum online, un cursant navighează cu pricepere într-o discuție aprinsă, asigurându-se că toate vocile sunt auzite și respectate, chiar și atunci când opiniile diferă.
Luarea responsabilă a deciziilor:
Analiza critică a mass-media: implicarea într-o analiză mai profundă a mesajelor media și a motivelor din spatele acestora.
Exemplu: un elev de liceu evaluează critic prejudecățile din instituțiile de știri și caută perspective multiple pentru a forma o înțelegere completă a evenimentelor actuale.
Promovarea alfabetizării media și informaționale:Pentru părinți și îngrijitori:
Încurajați discuțiile despre conținutul vizionat la televizor sau online, întrebându-i pe copii ce cred și ce simt despre acesta. Utilizați întâlnirile de zi cu zi cu mass-media ca momente de predare. De exemplu, discutați reclamele în timpul emisiunilor TV pentru a înțelege tehnicile persuasive și pentru a identifica publicul țintă.
Învață-i pe copii să pună la îndoială paternitatea și scopul mass-media pe care le consumă.
Dedică timp pentru a explora site-uri web, aplicații sau jocuri cu copilul tău. Acest lucru nu numai că oferă o perspectivă asupra intereselor lor, dar oferă și oportunități de a-i ghida asupra modului în care interacționează cu conținutul în mod critic.
Furnizați instrumente și resurse care vă ajută să faceți distincția între fapte, opinii și informații greșite.
Aveți conversații deschise despre conceptul de amprentă digitală și implicațiile sale pe termen lung, subliniind importanța confidențialității și permanența acțiunilor online.
Pentru tutori:
Integrați activitățile de analiză media în curriculum, încurajând elevii să evalueze critic informațiile pe care le întâlnesc.
Folosiți exemple din cultura populară, cum ar fi videoclipuri muzicale sau tendințe din rețelele sociale, pentru a analiza mesajele, publicul vizat și efectele potențiale asupra spectatorilor. Discutați modul în care diferitele forme media modelează percepțiile și comportamentele.
Promovați un mediu în care studenții își pot împărtăși și discuta experiențele cu mass-media, facilitând învățarea de la egal la egal.
Feedback și reflecție:
Furnizați feedback specific cu privire la cât de eficient cursanții pot identifica surse credibile și articula raționamentul din spatele credibilității lor.
Încurajați cursanții să reflecteze asupra cazurilor în care au pus sub semnul întrebării validitatea informațiilor și modul în care acest proces le-a influențat luarea deciziilor.
Încurajați cursanții să pună întrebări critice despre mass-media pe care le consumă, cum ar fi „Cine a creat asta și de ce?” sau „Ce mesaj încearcă să trimită?” Acest lucru poate fi aplicat pentru orice, de la un videoclip YouTube la un panou publicitar pe care îl văd.
Încurajați cursanții să-și stabilească obiective personale legate de alfabetizarea media, cum ar fi „Voi verifica credibilitatea informațiilor înainte de a le distribui online” sau „Voi explora mai multe puncte de vedere asupra unui subiect înainte de a-mi forma o opinie.”
Resurse suplimentare:
Vizitați Centrul de alfabetizare media care oferă o mulțime de resurse pentru înțelegerea și predarea alfabetizării media.
Citiți „ Cetățenii alfabetizați în mass-media și informare: gândiți critic, faceți clic cu înțelepciune! ” al UNESCO, care oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra abilităților MIL.
Common Sense Media ghidează părinții și educatorii în navigarea în vastul peisaj media cu copiii și adolescenții.
Concluzie :Într-o lume în care media și informația sunt omniprezente, dezvoltarea alfabetizării media și informaționale este indispensabilă pentru toate grupele de vârstă. Acesta oferă indivizilor abilitățile de gândire critică necesare pentru a naviga în complexitățile erei digitale, discernând între ceea ce este faptic și ceea ce este manipulativ. Părinții, îngrijitorii și tutorii joacă un rol crucial în îndrumarea cursanților spre a deveni cetățeni digitali informați, reflexivi și responsabili.
Referinte :Buckingham, D., Banaji, S., Carr, D., Cranmer, S. și Willett, R. (2005). Alfabetizarea media a copiilor și tinerilor: o revizuire a literaturii de cercetare.
Cuervo Sánchez, SL, Foronda Rojo, A., Rodriguez Martinez, A. și Medrano Samaniego, C. (2021). Alfabetizarea media și informațională: un instrument de măsurare pentru adolescenți. Educational Review , 73 (4), 487-502.
Dolničar, D., Podgornik, BB, Bartol, T. și Šorgo, A. (2020). Valoarea adăugată a învățământului gimnazial către dezvoltarea alfabetizării informaționale a adolescenților. Library & Information Science Research , 42 (2), 101016.
Geraee, N., Kaveh, MH, Shojaeizadeh, D. și Tabatabaee, HR (2015). Impactul educației mediatice asupra cunoștințelor și intenției comportamentale ale adolescenților în tratarea mesajelor media în funcție de Stadiile schimbării. Jurnalul de progrese în educația medicală și profesionalism , 3 (1), 9–14.
Gretter, S. și Yadav, A. (2018). Predarea alfabetizării media și informaționale în secolul 21. În Encyclopedia of Information Science and Technology, Ediția a patra (pp. 2292-2302). IGI Global.
Kerslake, L. și Hannam, J. (2022). Proiectarea programelor de alfabetizare media și informațională în școlile primare engleze: percepțiile copiilor despre internet și capacitatea de a naviga prin informații online. Studii educaționale irlandeze , 41 (1), 151-160.
Livingstone, S., Burton, P., Cabello, P., Helsper, E., Kanchev, P., Kardefelt-Winther, D., ... și Yu, SH (2021). Alfabetizarea media și informațională printre copiii de pe trei continente: perspective asupra măsurării și medierii bunăstării. În orașele MIL și cetățenii MIL: informați, implicați, împuterniciți de alfabetizarea media și informațională (MIL). . Corporación Universitaria Minuto de Dios-UNIMINUTO.
Rojas-Estrada, EG, Aguaded, I., & Garcia-Ruiz, R. (2023). Educația media și informațională în curriculumul prescris: o revizuire sistematică a integrării sale. Educație și tehnologii informaționale , 1-28.
Schofield, D., Kupiainen, R., Frantzen, V. și Novak, A. (2023). Arată sau spune? O revizuire sistematică a măsurătorilor alfabetizării media și informaționale. Journal of media literacy education , 15 (2), 124-138.